Stiu ca mai este mult pana la vara, dar acum este cel mai propice moment pentru a visa la vacanta de peste cateva luni. Acum va puteti face planuri, va puteti stabili bugetul si schita trasee. Cum cel mai bine se pot da sfaturi din experientele proprii, voi incerca sa ii ajut pe cei care vor sa cunoasca Romania si nu au reusit inca sa o viziteze. Cum eu militez pentru vacantele la munte, iar muntii nostri sunt minunati, voi incepe cu cele mai vechi experiente ale mele. Sper sa va prinda bine!
Satula de Valea Prahovei, de cocalarii care o umplusera pana la refuz, de manelele care urlau din aproape toate masinile, de preturile umflate cu pompa si de fitzele celor care o populeaza, in urma cu niste ani (mai multi) am cautat o alta destinatie turistica. Si am gasit-o destul de simplu, cautand in suflet. Ce mi-as fi dorit sa vad? Unde mi-ar fi placut sa ma relaxez vreo 10 zile in care sa nu stiu de nimeni si de nimic? In munti, fireste, dar in munti unde? Retezatul mi s-a parut ca suna ... placut si "acasa" - in zona am doua matusi, surori ale tatalui meu, pe care nu le vazusem de multa vreme si, profitand de vacanta, le puteam vizita si pe ele. Asa ca, fara a zabovi prea mult, ne-am facut bagajele, multe bagaje, ca plecam cu cortul (un obicei de vacanta pe care nu l-am abadonat nici acum). Pentru cort ai nevoie de foarte multe bagaje: in primul rand ai nevoie de un cort bun, in care sa nu intre apa cand ploua (iar la munte ploua foarte des!). Eu am, de pe vremea lui Ceasca, un cort de trei persoane, care nu mi-a facut probleme din acest punct de vedere. Apoi, daca ai o saltea este foarte bine, desi volumul si greutatea bagajelor cresc. Daca nu ai saltea, nu-i nici o nenorocire - unul sau doua folii de neopren o pot inlocui. Nu cu foarte mare suces, dar cand pleci cu cortul la munte se presupune ca nu ai nevoie de foarte mult confort. Pentru cort ai neaparata nevoie de un sac de dormit, de una sau doua lanterne sau de un felinar, de o toporisca, de un ceaun, de un aragaj de voiaj, de un ibric pentru cafea, deschizator de conserve sau briceag care are in dotare si deschizator, sfoara, scoci, cutter, vase de bucatarie - farfurii din tabla sau plastic, ac si ata mai groasa, hartie igienica, tacamuri si saci menajeri. Neaparat trebuie saci menajeri, pentru a nu lasa nici un fel de resturi in locul de campare. Pe de-a parte, pentru a proteja mediul inconjurator, iar pe de alta parte pentru a te proteja pe tine de prezenta animalelor salbatice. Din bagaje nu trebuie sa va lipseasca o mica trusa medicala, in care sa aveti spirt medicinal, leucoplast, fasa elastica, fasa simpla, Rivanol, aspirina, antinevralgic, furazolidon, antialergic, ceva dropsuri pentru dureri de gat, eventual cateva pastile de antibiotic (in eventualitatea in care va apuca vreo durere de masele sau faceti vreo infectie)
La fel de important este sa stii ce sa iti iei in bagaje; ai nevoie de ghete, chiar daca faci excursia in plina vara. Ghetele sunt ideale pentru ca tin gleznele si sansele unei entorse scad simtitor. In afara ghetelor, mai puteti sa luati si o pereche de incaltari sport, oricum aveti bevoie de cel putin doua perechi de incaltaminte - daca ploua si vi se uda o pereche a doua zi purtati alta pereche. Acelasi lucru este valabil si in cazul pantalonilor - cel putin un pantalon de trening si o pereche de blugi. Nu va luati pijama, noaptea veti dormi imbracat in functie de vreme, in pantaloni scurti si tricou sau (mai degraba) in trening si cu caciulita pe cap.Trebuie sa aveti la voi si pantaloni scurti, tricouri, bluzoane, pelerina de ploaie, un fas mai "plin", caciulita, sosete din bumbac, gen sosete militare, relativ groase si lungi, care sa absoarba transpiratia piciorului si sa impiedice aparitia basicutelor.
Acum nu stiu cata lume mai merge cu trenul la munte, dar poate or mai fi doritori. Noi am plecat in acea prima calatorie spre Valea Jiului cu trenul. Am coborat in halta Ohaba de sub piatra, incarcati cu bagaje ca niste mosi Craciun. De acolo ne-am imbarcat intr-un soi de mircobuz de pe vremea lui Pazvante, inghesuiti ca niste sardele. Eram multi cei care doream sa ajungem in munti. Dar a meritat fiecare banut si fiecare strop de transpiratie varsat de noi. Dupa ce am trecut de Nuscoara, spre Carnic peisajul a inceput sa se schimbe treptat, iar aerul de munte se simtea chiar si in microbuzul care mirosea puternic a gaz (cred ca era motorina) si transpiratie.
Cand am coborat din masina, soferul ne-a spus ca nu poate merge mai departe, pentru ca drumul este imposibil de urcat altfel decat la pas - pietre, bolovani, nu pietre, durati unul peste altulo, si o panta abrupta. Staim ca drumul pana la cabana Pietrele nu este lung, insa a fost destul de anevoios de parcurs; bagajele erau grele, bolovanii peste care calcam erau nodurosi, iar urcusul dificil. Totusi, am ajuns destul de repede pentru niste constanteni neobisnuiti foarte mult cu traseele montane. Cabana Pietrele arata imbietor tare si era plina-ochi de turisti, in special tineri. Spre placuta noastra surpriza, erau destul de multi straini. Ne-am instalat corturile deasupra cabanei, aproape de traseul ce duce spre Gentiana. Locul unde am campat era pregatit de altii care au fost acolo inaintea noastra; o cetina de brad serioasa acoperea locul ales de noi; era uscata bine si ne-a tinut de cald mai bine decat o saltea dubla.Undeva langa cetina am gasit o sticla de rom; era neinceputa, semn ca fie fusese uitata acolo, fie lasata cu buna stiinta ce predecesorii care finalizasera vacanta si stiau ca vor veni altii dupa ei, altii care ar fi putut avea nevoie de o gura de rom seara, inainte de culcare. Daca au gandit asa, bine au gandit. Noua ne-a prins bine romul gasit, in special in serile in care era frig, umezeala multa si ploaie.
- va urma -
